Redăm, mai jos, câteva citate revelatoare pentru părerea pe care au avut-o despre astrologie diferite personalităţi din toate epocile şi din toate regiunile geografice, de la întemeietorul grec al ştiinţei medicale la teologii creştini medievali şi de la cei mai de seamă astronomi ai epocii medievale la mistici indieni şi filosofi americani. Citatele sunt prezentate în ordine cronologică şi ne arată că a consulta un horoscop sau a-ţi întocmi o astrogramă erau acţiuni extrem de importante pentru unele dintre cele mai strălucite spirite care au trăit pe această planetă.
• Un doctor care nu ştie nimic despre astrologie nu se poate autointitula doctor...Există o curgere comună, o respiraţie generală, toate lucrurile sunt legate unul de celălalt.
(Hippocrate, sec. V-IV î. Hr., cel mai cunoscut medic al Greciei antice, considerat „Părintele medicinei“; chiar şi astăzi, medicii depun aşa-numitul „jurământ al lui Hippocrate“, denumit astfel în onoarea sa)
• Este mai mult decât evident că cele mai multe evenimente din întreaga natură îşi au cauzele în ceea ce se întâmplă în ceruri.
(Claudius Ptolemeu, secolele I-II d. Hr, matematician, geograf şi matematician grec din.Alexandria, autorul aşa-numitului sistem ptolemeic, care îi poartă numele)
• Corpurile cereşti sunt cauza a tot ce se întâmplă în lumea sublunară.
(Toma d’Aquino, 1225-1274, cel mai mare teolog al Evului Mediu Occidental, călugăr aparţinând Ordinului Dominican, filosof, autor al celebrei lucrări Summa Theologiae )
• Dacă demnitatea artelor ar fi evaluată după materia lor primă, aceea pe care unii o numesc astronomie, iar alţii astrologie... ar fi de departe cea mai înaltă.
(Nicolaus Copernic, 1473-1543, astronom de origine poloneză, cel care a dezvoltat teoria heliocentrică, arătând că Soarele se află în centrul sistemului nostru solar. A fost, de asemenea, matematician, economist şi preot catolic)
• Cei care neagă influenţa planetelor încalcă evidenţa clară, pe care niciun om educat şi cu judecata sănătoasă nu ar trebui să o contrazică.
(Tycho Brahe, 1546 - 1601, astronom şi matematician danez, cu importante contribuţii în observarea şi măsurarea exactă a mişcării planetelor, precum şi în catalogarea a circa 800 de stele)
• Dragă cititorule, astrologia este una din cele mai străvechi ştiinţe, respectată de antici, de către cel înţelept şi de către cel măreţ. În trecut, niciun prinţ nu putea hotărî asupra păcii sau războiului, niciun general nu se avântă în bătălie, pe scurt, niciun lucru important nu era început, înainte de a se consulta un astrolog.
Benjamin Franklin, 1706-1790, om politic şi diplomat american, cu o contribuţie fundamentală în redactarea Declaraţiei de Independenţă şi a Constituţiei Statelor Unite ale Americii)
• Omul ar trebui să ia cunoaşterea de la Soare, Lună şi stele.
(Ralph Waldo Emerson, 1803-1882, poet, eseist şi filosof american, liderul mişcării transcendentaliste, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, )
• Un copil se naşte în ziua şi la ora la care razele celeste sunt în armonie matematică cu karma sa individuală. Horoscopul său este un portret, provocându-l şi relevând trectutul său inalterabil şi rezultatele sale viitoare probabile.
(Sri Paramahamsa Yogananda, 1893-1952, mistic indian, promotorul Kriya Yoga în Occident, discipol al maestrului Shri Yukteshwar, autor al celebrei cărţi Autobiografia unui yoghin)
• Cosmosul este un trup viu, iar noi suntem părţi ale sale. Soarele este o inimă uriaşă, iar fiecare fior al său e resimţit până în cele mai mici vene ale noastre. Luna este un mare centru nervos, care ne face întotdeauna să fremătăm. Cine cunoaşte puterea pe care o au asupra noastră Saturn sau Venus? Aceasta este o putere vitală, ale cărei unde ne străbat în permanenţă.
(D. H. Lawrence, 1885-1930, scriitor britanic, autor de nuvele, romane, poeme, piese de teatru, eseuri, cărţi de călătorie şi traduceri. Cel mai cunoscut roman al său este Amantul doamnei Chatterley, care a cunoscut mai multe adaptări cinematografice.)
• Astrologia trebuie recunoscută întru totul de către psihologie, fără niciun fel de excepţie, pentru că astrologia este însumarea întregii cunoaşteri psihologice a antichităţii.
(Carl Gustav Jung, 1875-1961, psiholog şi psihiatru elveţian, întemeietorul psihologiei analitice, iniţial discipol al lui Freud, apoi creator al unui sistem propriu, care a influenţat în mod decisiv evoluţia ştiinţelor umaniste din secolul al XX-lea)