Subconstientul reprezintă partea ascunsă a creierului nostru şi, în acelaşi timp, partea care ne influenţează în mod decisiv, pe tot parcursul vieţii. Programarea lui pozitivă poate să facă adevărate minuni.  

 

Capacitățile subconștientului

Există mai mult de zece miliarde de celule în creierul omului, dintre care majoritatea se găsesc în zona inconştientă. Fiecare celulă are posibilitatea de a înregistra în jur de 100 000 de coduri, care corespund unor bucăţi de informaţie.

Subconştientul nostru capteză în permanenţă informaţiile din jurul nostru, emoţiile, senzaţiile, imaginile, sunetele şi gusturile, pentru ca apoi să le claseze şi să le organizeze.

Aceste procese pun în continuu în joc miliarde de operaţii cu un timp de răspuns foarte scurt. De exemplu, un om de treizeci de ani a acumulat în jur de trei trilioane de amintiri (majoritatea blocate de spiritul conştient) care s-au înscris în subconstient.

 

Conştientizarea acestei capacităţi fenomenale a subconştientului de a stoca informaţiile din viaţa dumneavoastră şi înţelegerea principiului său de funcţionare permite înţelegerea tehnicilor de dezvoltare personală cu mult mai multă eficacitate. Ignorarea acestei etape înseamnă a vă lipsi de un ajutor preţios şi a risca să nu profitaţi pe deplin de ajutorul pe care vi-l poate aduce subconştientul.

Subconstientul este o parte a fiinţei umane, el vă poate fi cel mai bun prieten, dar poate fi şi dăunător, dacă nu conştientizati care sunt funcţiile şi capacităţile sale.

Iată prezentarea a două elemente principale care formează spiritul uman : partea conştientă şi partea subconştientă.

 

Conștiința sau conștientul

Aceasta este fără îndoială partea din voi cu care sunteţi cel mai obişnuiţi, deoarece ea este partea vizibilă a ice-berg-ului.

Conştientul ia asupra sa tot ce este raţional, analitic şi logic. Vă folosiţi conştientul pentru toate activităţile zilnice care cer raţiune, memorie şi acţiune. Conştiinţa este memoria activă a spiritului vostru. O folosiţi de fiecare dată când mâncaţi, când vă gândiţi la ceva, atunci când lucraţi, când analizaţi o situaţie, când citiţi, când socotiţi, când vorbiţi, ascultaţi sau luaţi decizii.

Felul în care gândiţi depinde de partea conştientă a creierului vostru şi este direct responsabil de performanţele sau de eşecurile voastre în diferitele domenii de activitate din viaţa de zi cu zi, de fericirea sau de nefericirea voastră.

Informaţia ajunge prin conştient şi tot el este cel care tratează şi filtrează această informaţie. Conştientul este pus la muncă de fiecare dată când trebuie să produceţi un raţionament şi el reprezintă voinţa în om.

Spiritul conştient poate să ne impună limite psihice şi mentale adesea inutile deoarece el este excesiv de critic şi de neîncrezător. Atunci când spiritul conştient suferă de blocaje psihologice sau de limitări, poate fi avantajos să-l ocoliţi ca să vă programaţi în mod direct subconştientul.

Subconștientul

Puţini oameni cunosc subconştientul, de vreme ce el constiuie partea scufundată a ice-berg-ului, partea spiritului care lucrează fără să vă daţi seama. El ocupă un loc de nouă ori mai mare decât conştientul în funcţionarea corpului vostru şi în realizarea obiectivelor voastre.

Subconştientul înregistrează tot ce vedeţi, auziţi şi trăiţi. Tot ceea ce vă înconjoară, toate sentimentele pe care le trăiţi, frică, durere, bucurie, sunt înregistrate de către subconştientul dumneavoastră. El înmagazinează şi toate percepţiile celor cinci simţuri şi păstreză în memoria sa tot ceea ce ştiţi, ceea ce aţi învăţat, amintirile şi imaginile. Este vorba atât de cele pe care vi le amintiţi, cât şi de cele pe care nu vi le mai amintiţi.

Subconştientul nu cunoaşte nici emoţia, nici sentimentul, el este neutru şi nu gândeşte. Tot ceea ce ajunge la el este înmagazinat în memoria sa.

Subconştientul asigură şi controlul tuturor funcţiilor biologice automate, cum ar fi respiraţia, fără a fi necesar să vă gândiţi la aceasta, sau bătăile inimii. Subconştientul gestionează şi toate acţiunile sau reacţiile automate pe care le faceţi în mod spontan, fără a vă gândi la ele, cum ar fi condusul maşinii în timp ce vă gândiţi la altceva.

De fapt, ne putem reprezenta subconştientul ca pe un « hard » al creierului vostru, pe care se stochează toate datele şi sunt redistribuite conştientului, atunci când acesta are nevoie de ele.

Cum funcționează subconștientul

Subconstientul funcţionează cu programe, ca un calculator. El tratează informaţia plecând de la ideile şi credinţele cu care a fost hrănit, cu ajutorul « programelor » pe care i le-aţi introdus. Unele sunt înscrise în codul vostru genetic încă de la naştere (programe naturale), iar altele au fost dobândite o dată cu evenimentele pe care le-aţi trăit zi de zi, cât şi prin gesturile şi cuvintele repetate (programe dobândite).

Subconştientul este incapabil să facă discriminări între informaţiile pe care le primeşte şi, din această cauză, le acceptă aşa cum sunt. El nu va şti să facă diferenţa între vis şi realitate, între un fapt imaginar şi unul trăit, şi nici între prezent şi viitor. Subconştientul este atemporal.

Singura slăbiciune a subconştientului este faptul că el înregistrează toate informaţiile, fără să îşi pună întrebări sau să analizeze. De fapt, prin repetiţie, el absoarbe toate datele pe care le percepe, fără ca măcar să trieze ceea ce este nefast pentru voi. Chiar dacă nu sunt percepute de către conştient din lipsă de atenţie, de exemplu, sau pentru că mesajul este prea slab, subconstientul le înregistrează. El îşi execută orbeşte programul, plecând de la datele pe care le-a înmagazinat, şi vă va furniza din nou aceste date atunci când o situaţie identică sau apropiată se va ivi. Construirea de-a lungul vieţii a propriilor gânduri şi credinţe, cele pe care le-aţi acceptat şi cele care ţin de mediul familial, social şi cultural vă şlefuiesc încetul cu încetul gândirea.

Copilăria este perioada cea mai vulnerabilă în ceea ce priveşte dezvoltarea subconştientului. Credinţele negative, câteodată distructive transmise în mod voluntar sau involuntar copilului sunt înmagazinate şi devin treptat frâne şi inhibiţii în dezvoltarea adultului. În definitiv, acumularea acestor gânduri negative sau limitative sfârşeşte prin a crea în noi scheme de gândire care ne conduc viaţa şi ne condiţionează comportamentul psihic şi fizic.

Practic, orice rău sau boală îşi are originea în creierul vostru şi deveniţi exact ceea ce gândiţi. Calitatea vieţii voastre depinde de calitatea subconştientului.

Subconștient versus conștient: care este mai puternic? 

Conştientul, după cum spun oamenii de ştiinţă, se află în imposibilitatea de a cunoaşte ceea ce este înregistrat în subconştient, lucru care dă naştere la numeroase conflicte între cele două emisfere cerebrale. După cum am văzut mai sus, conştientul este însărcinat cu analiza informaţiei şi cu raţionamentul, dar el o face pe baza datelor pe care le primeşte de la subconştient, care îi va da mereu informaţiile cele mai apropiate de situaţia trăită în acel moment.

De fapt, trebuie să ştim şi să ne amintim că subconştientul este mereu mai puternic decât conştientul şi că el este cel care are ultimul cuvânt. Subconştientul are întotdeauna prioritate în faţa gândirii şi reflecţiei conştiente. Acesta este un punct important, pe care trebuie să îl integrăm în funcţionarea creierului, căci el este sursa tuturor conflictelor.

Sintetizând, atunci când aveţi voinţa conştientă de a executa un proiect sau o acţiune, subconstientul vă va servi informaţiile pe care le are. Dacă aceste informaţii corespund unei programări negative legate de o situaţie specială din copilărie, (de exemplu un eşec, o frică, o altercaţie, o decepţie sentimentală…), aceste emoţii vor apărea în prezent şi se vor afla în conflict cu conştiinţa voastră, care nu va avea mijloacele de a depăşi sau de a şterge aceste gânduri negative ale subconştientului. Acestea vor lua, fără nicio îndoială, controlul, şi veţi trăi o situaţie de conflict interior permanent, greu de rezolvat şi de asumat. Este începutul instalării bolii sau al unei patologii cronice, pe care nu o puteţi rezolva decât începând o muncă de reprogramare pozitivă a subconştientului vostru.

Iată un exemplu:

Un copil este bătut cu regularitate de către tatăl său în primii ani de viaţă. Subconștientul său înregistrează toate aceste situaţii de frică şi de violenţă traumatizantă. Copilul devine adult şi face totul ca să uite această tragedie din trecut. În mod conştient, el se gândeşte că a uitat, sau cel puţin că a pus deoparte această etapă din viaţa sa.

Ce se va petrece în realitate? Subconştientul lui nu a uitat nimic, şi de fiecare dată când va trăi o situaţie care va avea în centru o persoană asemănătoare tatălui său, el îşi va reprezenta în conştient aceste amintiri legate de emoţii dureroase. Adultul trece atunci printr-un automatism al comportamentului său împotriva căruia nu poate face nimic pentru moment; simte un disconfort, o frică şi o nelinişte asemănătoare celor din copilăria sa. Se află în faţa unui blocaj pe care ar trebui să şi-l elimine din subconştient dacă vrea să îşi găsească pacea şi liniştea în faţa unei persoane care seamănă cu tatăl său. Subconştientul are mereu prioritate în faţa gândirii umane.

Aţi înţeles că eşecurile, umilinţele, emoţiile negative, cum ar fi frica şi neliniştea, vă dereglează creierul şi vă afectează, bineînţeles, felul de a trăi şi de a gândi. Această dereglare, fără să vă daţi seama, are încetul cu încetul un impact asupra schemei de gândire şi vă conduce la comportamente iraţionale şi împotriva propriului vostru interes, împingându-vă spre situaţii de eşec.

Această dereglare generează disconfort şi boli, care pot da naştere la tulburări, cum ar fi lipsa de încredere în sine, timiditatea bolnăvicioasă, bulimia, anorexia, dependenţa de tutun, alcoolismul, dar şi la cazuri patologice grave, atunci când sentimentele trăite au fost violente şi profunde.

De fapt, avem iluzia că ne cunoaştem subconştientul, dar ne dăm repede seama că el este cel care ne ţine în mâna sa, şi multe din problemele de sănătate pe care le întâlnim sunt urmări ale unor răni, cum ar fi respingerea, abandonul, umilinţa, trădarea, nedreptatea sau alte situaţii pe care le-am trăit sau le-am simţit în acest mod.

Pentru a te vindeca sau pur şi simplu pentru a te simţi bine, trebuie făcut un demers de vindecare şi de reprogramare a subconştientului.

Din fericire, este posibilă schimbarea oricărui program înscris în subconştient, fie că vă ajutaţi în atingerea obiectivelor, că vă modificaţi caracterul sau că vă debarasaţi de un obicei prost. Puteţi „şterge” sau înlocui datele care sunt legate de emoţiile negative. Descoperind cauzele şi eliberându-vă de amintirile legate de emoţiile care creează dezordine, restul devine uşor de făcut. Reuşita nu va fi decât o chestiune de timp, în funcţie de motivaţia şi de importanţa emoţiei negative.

Există multe metode la dispoziţia publicului, care ajută acum în mod eficace la reprogramarea pozitivă şi la înlocuirea tuturor gândurilor negative. O metodă nu este mai bună decât alta, pentru că fiecare individ va reacţiona diferit, în funcţie de personalitatea sa, de mediul în care trăieşte şi de propriul său trecut. Abordările sunt diferite, în funcţie de metode, dar ele au toate un numitor comun.

Alimentarea regulată a subconştientului cu sugestii pozitive, care elimină şi sfârşesc prin a vă înlocui credinţele şi gândurile, astfel încât subconştientul să fie deblocat, adică stoparea sugestiilor negative pe care subconstientul le oferă conştientului şi ştergerea progresivă a acestor amintiri se numeşte reprogramare.

Regula de aur pentru ca acest lucru să aibă succes este repetarea zilnică, sau chiar de mai multe ori pe zi, a acestor sugestii, astfel încât acestea să se imprime în subconştient. Asta poate însemna repetarea unor cuvinte, fraze, gânduri pozitive sau „fabricarea” de imagini mentale, scene de viaţă (acesta se numeşte teatru mintal,) dar important este să vă inundaţi subconstientul, astfel încât acesta să fie marcat.

Eficacitatea metodei va depinde apoi de starea de sugestibilitate a subconştientului în momentul în care sunt făcute sugestiile, adică de capacitatea sa de a le primi. 

Această stare de sugestibilitate va depinde de metoda pe care o folosiţi, dar în acest domeniu trebuie să încercaţi mai multe metode, pentru a şti care este mai eficientă pentru voi. Poate fi auto-hipnoza, vizualizarea, meditaţia, relaxarea, sugestiile pozitive, undele alfa, dinamica mentală sau mesajele subliminale... Toate vă dau o stare de bine, încredere în sine şi vă vor ajuta să vă reprogramaţi subconştientul. Voi o alegeţi pe cea care vi se potriveşte mai bine. 

Câteodată, ajutorul unui terapeut poate fi necesar, dar puteţi începe prin a citi câte ceva despre dezvoltarea personală, ceea ce vă poate fi de mare ajutor. Veţi rămâne cu beneficii nelimitate care vă vor uimi, iar viaţa vi se va schimba radical. 

Amintiţi-vă de faptul că puteţi cere tot ceea ce doriţi subconştientului vostru, că el vă este cel mai bun prieten. Programat în mod pozitiv, subconștientul va face minuni pentru voi, căci el nu cere decât să vă servească.



subconstient-si-constient