Cartea figurilor hieroglifice și povestea sa ilustrează perfect modul în care o lectură îţi poate schimba viaţa. Înainte de a intra în posesia acestei cărţi, Nicolas Flamel era un simplu anticar parizian, la fel ca oricare altul. După ce o cumpără cu numai doi florini de la un student sărac, înţelege că această carte, care îi aparţinuse unui misterios „Abraham evreul“ conţine mari secrete ale universului şi o studiază ani în şir, pentru a-i putea descifra secretul.
Odată ce reuşeşte acest lucru, intră direct în legendă, devenind cunoscut pretutindeni ca unul dintre puţinii alchimişti care au îndeplinit Marea Operă.
Aşa ni-l prezintă Victor Hugo, în Notre-Dame de Paris, aşa ni-l înfăţişează J. K. Rawling, atunci când Harry Potter pleacă în căutarea pietrei filosofale, tot în acest fel ni-l descrie şi Michael Scott, autorul unei serii de volume avându-l în prim-plan pe faimosul alchimist.
Citind cartea publicată în 2009 la Editura Herald, în cadrul colecţiei Quinta Essentia, puteţi să înţelegeţi de ce figura lui Nicolas Flamel i-a fascinat, de-a lungul secolelor, pe Gerard de Nerval, Alexandre Dumas, Victor Hugo, Eliphas Levi, Fulcanelli, Marguerite Yourcenar, J. K. Rawling sau Michael Scott.
Lucrarea conţine două dintre operele fundamentale ale alchimistului francez din secolul al XIV-lea. Prima, Cartea figurilor hieroglifice, se referă chiar la volumul care i-a schimbat viaţa, oferind o istorie a căutării sale, dar şi o interpretare a simbolurilor cuprinse în volumul lui Abraham Evreul. A doua, Dorinţa dorită, aduce în prim-plan ideea alchimiei ca leac şi descrie diferitele operaţiuni care trebuie îndeplinite pe parcursul Marii Opere.
Textul tradus din franceza medievală de Marius Cristian Ene este însoţit de note explicative, iar Introducerea oferă lămuriri extrem de necesare referitoare atât la modul în care alchimia a fost privită de-a lungul secolelor, cât şi la viaţa şi posteritatea lui Nicolas Flamel.
