Poemul filosofic Bhagavad-Gita reprezintă cea mai cunoscută parte a marii epopei Mahabharata, în cadrul căreia ocupă capitolele 25-42 din cartea VI-a (Bhishma-parvan). Povestea are loc la începutul marelui război dintre Pandavas, fiii regelui Pandu, şi Kauravas, cei din familia Kuru, care le uzurpaseră puterea.
Arjuna, unul dintre Pandavas, poartă o discuţie cu Krishna, conducătorul carului său de luptă, care este de fapt al optulea avatar al zeului Vishnu. Văzând că tânărul prinţ este cuprins de îndoială în faţa masacrului care va urma, zeul îi prezintă ceea ce avea să devină esenţa tradiţiei hinduiste Vaishnava.
Observând că Arjuna este îngrijorat de faptul că va trebui să îşi ucidă unele rude şi foşti învăţători, zeul îi explică faptul că doar trupul acestora va pieri, în timp ce sinele nemuritor este etern şi nu va fi vătămat în nici un fel. Krishna spune că el însuşi a trăit numeroase vieţi, s-a născut şi a murit de multe ori, de fiecare dată încercând să acţioneze în conformitate cu Dharma, concept complex, putând fi considerat drept o datorie sacră, o cale care trebuie urmată, în conformitate cu Legea.
De aici rezultă o nouă întrebare a lui Arjuna: dacă este mai bine să acţionezi sau să alegi calea non-acţiunii. Krishna răspunde că ambele căi pot fi benefice, dar că practicarea Karma-yoga (yoga faptei, a acţiunii) este cea mai bună alegere. În continuare, el va prezenta şi alte căi: Jnana Yoga (yoga cunoaşterii) şi Bhakti Yoga (Yoga devoţiunii). De asemenea, sunt lămurite concepte precum dharma, karma, brahman sau atman.
Ca urmare a acestei discuţii, Arjuna va porni la luptă, cei optzeci de fii uzurpatori ai regelui Dhritarashtra vor fi ucişi, iar fiii regelui Pandu îşi vor recăpăta puterea.
Influenţa acestui poem în spaţiul hindus a fost decisivă, Gita (aşa cum este desemnată, simplu), fiind considerată textul fundamental nu numai al sectelor vishnuite, ci chiar al întregului hinduism. Privită cu mare veneraţie, ea este considerată ca făcând parte dintre Upanishade, numele său complet fiind Bhagavad-Gita Upanishad.
Traducerea apărută la Editura Herald a fost realizată de reputatul orientalist Sergiu Al. George, care a realizat şi nota introductivă, comentariile şi notele. În plus, varianta este una bilingvă, fiind redat, în întregime, şi textul original sanscrit.
Bhagavat-Gita este o lectură obligatorie pentru oricine este interesat de evoluţia fenomenului religios, dar şi pentru orice persoană care se dedică unei căutări spirituale autentice.
