10 recomandări de cărți despre sfârșitul lumii, pentru cei care nu fac atacuri de panică prea ușor. Titlurile nu constituie un top. Am ales cărțile urmărind, în principal, trei criterii: în primul rând, să prezinte sfârșitul lumii sau o societate post-apocaliptică; în al doilea rând, să fie cunoscute (și, la o căutare pe Google, veți constata că aproape toate au fost ecranizate și au primit premii literare prestigioase); în al treilea rând, să fie accesibile, să le puteți găsi în librării. Așadar:
• Stephen King, Apocalipsa
Romanul a apărut în 1978, cu titlul The Stand. Stephen King, care a scris despre case bântuite, mașini ucigașe, adolescente criminale, nu putea să rateze tocmai sfârșitul lumii. Un virus gripal scăpat, bineînțeles, dintr-un laborator guvernamental, virus cunoscut sub numele de „Captain Trips“, se extinde necontrolat, astfel că lumea pe care o cunoaștem e distrusă, iar ceea ce rămâne, transformat complet. Povestea se întinde pe mai multe volume și cea mai mare parte a ei are loc după catastrofa propriu-zisă. Seria de romane a cunoscut deja două ecranizări, una în 1994, iar cea mai recentă în 2022.
• Jack London, Ciuma stacojie
Un roman clasic, publicat de Jack London în 1912, cu titlul original The Scarlet Plague. Și acesta prezintă consecințele unei epidemii, cunoscută drept Moartea roșie – Red Death, care a decimat populația planetei. La 60 de ani după dezastru, un locuitor din San Francisco, care face parte dintre puținii supraviețuitori, povestește cum era viața înainte de epidemie.
• John Brunner, Oile privesc în sus
Apărut în 1972, cu titlul original „The Sheep Look Up“, romanul abordează o altă temă preferată a celor care se așteaptă ca lumea să se termine mâine: poluarea. Dacă se va hotărî vreodată să mai meargă și pe la școală, în loc să lăcrimeze teatral la ONU, Greta Thunberg ar scrie exact o astfel de carte. În ea, o companie sponsorizată de guvernul american provoacă poluare puternică, pe scară largă. Oamenii –conduși de altcineva decât de Greta – pornesc o revoltă și… mai departe scrie-n carte.
• Boualem Sansal, 2084. Sfârșitul lumii
În ciuda celei de-a doua părți a titlului, cartea nu prezintă chiar sfârșitul lumii. E o distopie apărută în 2015, în plină criză a imigranților, cu trimiteri evidente spre climatul din societățile arabe. Potrivită pentru cei convinși că cele câteva milioane de refugiați islamici vor face praf șu pulbere Bătrânul Continent, islamizând cele 500 de milioane de cetățeni U.E. Valoric, nu rezistă comparației cu celebrul 1984 al lui Orwel, la care face trimitere titlul. Totuși, poate avea elemente de interes și pentru panicații de Covid-19 – personajul principal, Ati, este bolnav de tuberculoză la începutul romanului. Titlu original în franceză: 2084. La fin du monde.
• Cormac McCarthy, Drumul
Cartea a apărut în 2006, cu titlul The Road, iar acțiunea se desfășoară într-o lume post-apocaliptică afectată de o catastrofă nenumită. Singurii supraviețuitori au fost siliți să recurgă la canibalism. Este urmărită călătoria unui tată alături de fiul său, pe parcursul mai multor luni, printr-un peisaj absolut dezolant. O versiune cinematografică a apărut rapid, în 2009.
• Margaret Atwood, Oryx și Crake, Anul potopului, MaddAddam
Este o trilogie apărută între 2003 și 2013. Aici, apocalipsa este provocată de cercetătorii în domeniul ingineriei genetice, care uită de orice prudență și moralitate, dezlănțuind iadul de dragul profitului. Există atât spectrul sfârșitului lumii, cât și speranța apariției unei noi umanități. Titlurile originale sunt Oryx and Crake, The Year of the Flood și MaddAddam.
• Rick Yancey, Al Cincilea Val
Și aici vorbim tot despre o trilogie, deci ne putem delecta cu imaginea sfârșitului lumii pe vreo 1 300 de pagini. În The Fifth Wave, sfârșitul vine din ceruri, sub forma unei invazii extraterestre. După ce mare parte a omenirii își pierde viața, copiii sunt cei în mâna cărora se află viitorul. Ei pot să aducă fie distrugerea completă a propriei rase, fie o speranță de salvare. Unul dintre valurile care decimează omenirea la fel cum plăgile lui Moise decimau Egiptul constă într-o gravă epidemie, transmisă de la păsări la om. Varianta cinematografică a apărut în 2016.
• H.G. Wells, Mașina timpului
Publicat în 1895, romanul The Time Machine spulberă orice speranțe legate de un viitor luminos al speciei umane. Un om de știință inventează o mașină a timpului, cu care călătorește în viitorul îndepărtat. Dar acolo nu descoperă nimic din ceea ce am spera, ci o lume în care nimeni nu ar vrea să trăiască vreodată. Cartea a cunoscut mai multe versiuni cinematografice: în 1949, 1960, 1978 și 2022.
• Don DeLillo, Zgomotul alb
Apărută în 1985, cartea White Noise prezintă o lume în care mass-media a pătruns foarte adânc în viața fiecărui om, televizorul devenind, practic, un membru al familiei, iar publicitatea un fel de pâinea noastră cea de toate zilele. Toxinele își fac și ele apariția, făcând necesară o evacuare. În ciuda temei extrem de serioase, tonul scriitorului este unul cât se poate de relaxat. Filmul a apărut în 2022.
• Lucian Boia, Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit
Cartea lui Lucian Boia a apărut inițial în limba franceză, în 1989, apoi în română, în 2007. Pornește de la o constatare pe care fiecare dintre noi a putut-o face, în ultimii ani: sfârșiturile lumii se succedă fără încetare, indiferent dacă e vorba de potop sau incendiu universal, de Apocalipsa urmată de Judecata de Apoi, de comete devastatoare, invazii ale extratereștrilor, război nuclear sau dezastru ecologic. Autorul încearcă să răspundă la o întrebare fundamentală: de ce această înverșunare de a distruge lumea?
Recenzia cărții Versetele satanice de Salman Rushdie
Întâlniri cu oameni remarcabili de G. I. Gurdjieff – recenzie
