Demult, într-o vreme uitată de lume, în inima munților unei Chine vechi și tăcute, trăia un sihastru înțelept, retras dintre oameni, preocupat de spiritualitate și, într-o oarecare măsură, și de magie. Într-o zi, un vechi prieten din tinerețea lui a urcat până la coliba sa, aducând cu el amintiri și o umbră de neliniște. Pustnicul, bucuros de revedere, i-a oferit hrană, adăpost și tăcerea blândă a pădurii.
A doua zi dimineață, călugărul magician i-a spus:
— În amintirea anilor noștri de tinerețe, vreau să-ți dăruiesc ceva.
Și, atingând o piatră cu degetul, a prefăcut-o într-un bloc de aur curat. Dar musafirul nu s-a bucurat. Din contră, părea posomorât. Nici măcar nu a mulțumit.
— Am străbătut drum lung până la tine, prin munți și cețuri. De ce m-aș mulțumi cu un biet bloc de aur? spuse el.
Dorind să-i aline așteptările, sihastrul a atins apoi o stâncă uriașă și a transformat-o, de asemenea, în aur.
— Acum ești mulțumit? râse el. Sper doar că măgarul tău va putea să o ducă!
Dar celălalt tot nu zâmbea. Umbra îi rămânea pe chip.
— Atunci, ce anume dorești? întrebă călugărul.
O tăcere grea căzu între ei. Apoi, cu o mișcare lentă, oaspetele scoase un cuțit lung, ținut la brâu.
— Nu aurul mă interesează, șopti. Ci degetul.
Iată și o altă poveste Zen: maestrul și felinarul și legenda hindusă despre comoara ascunsă în noi înșine.
Poate îți vor fi de folos și câteva citate din opera lui Osho
Cercetează oferta completă Club Mistic de analize astrologice personalizate!
