Masonerie ocultă şi iniţiere hermetică de Jean-Marie Ragon de Bettignies este o carte care vorbeşte despre masonerie chiar din perspectiva masoneriei. Masoneria a fost, dintotdeauna, unul dintre cele mai controversate subiecte. Considerată de unii o organizaţie satanică ce pune la cale conspiraţii mondiale vizând aservirea întregii omeniri, de alţii o reunire a tot ce are omenirea mai bun în diferitele domenii de activitate sau depozitara unor secrete vechi de milenii, masoneria reuşeşte să păstreze misterul în jurul său, deşi se autointitulează o societate discretă şi nu una secretă.
Jean-Marie Ragon de Bettignies şi masoneria
Jean-Marie Ragon de Bettignies (1781-1862) a fost iniţiat în francmasonerie încă de la vârsta de 23 de ani, pe când se afla la Bruges, îndeplinind funcţia de casier în cadrul administraţiei imperiale a lui Napoleon. A urcat apoi rapid în ierarhia masonică, fiind membru atât al Marelui Orient al Franţei, cât şi al Ritului Misraim şi al Ordinului Templului al lui Bernard-Raymond Fabre-Palaprat.
Ritul Misraim – al cărui membru a fost – este recunoscut pentru preocupările sale mistice şi hermetice. Ceea ce îl diferenţiază printre celelalte rituri masonice este organizarea sa stufoasă, care cuprinde nu mai puţin de 99 de trepte iniţiatice, faţă de 33, cum se întâmplă în mod obişnuit.
După ce a urcat aceste trepte iniţiatice, Jean-Marie Ragon de Bettignies a întemeiat apoi propria sa lojă la Paris, numită „Les Vrais Amis“ (Adevăraţii prieteni) şi transformată apoi în Loja Trinosofilor.
Considerat de mulţi masoni drept cel mai instruit membru al acestei organizaţii din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Jean-Marie Ragon de Bettignies este autorul unor cărţi fundamentale pentru înţelegerea masoneriei. Dintre ele, amintim „Messa şi misterele ei“, „Curs filosofic şi interpretativ al iniţierilor antice şi moderne“, „Masoneria ocultă“, sau „Ortodoxia masonică“. De asemenea, a fost editor al primei reviste masonice franceze, intulate „Hermes“.
Masoneria ocultă – filosofie şi hermetism
Cartea lui Jean-Marie Ragon de Bettignies este împărţită în două mari părţi, dintre care prima studiază ceea ce autorul numeşte „masoneria ocultă“, iar a doua „masoneria filosofică“ sau „iniţierea hermetică“.
Autorul leagă originile masoneriei de opera lui Hermes Trismegistul şi de vechea religie egipteană, precum şi de alchimia medievală. Astfel, masoneria actuală ar fi o continuatoare a activităţii lui Hermes Trismegistul care, în interiorul piramidelor, îşi învăţa discipolii ştiinţele oculte, cuprinzând întreaga cunoaştere despre om, despre natură şi despre Dumnezeu. Astfel, discipolii ajungeau, treptat, să înţeleagă natura divină a sufletului omenesc şi să facă paşi decisivi în drumul spre propria desăvârşire.
Iată un fragment, ilustrativ pentru această concepţie: „Ştiinţele oculte îi descoperă omului misterele naturii, secretele organizării sale, mijloacele de a ajunge la perfecţiune şi la fericire (…) Studiul lor era cel al înalţilor iniţiaţi egipteni; este vremea ca aceste ştiinţe să devină materia de studiu a masonilor moderni“.
În ce măsură masonii moderni au îndeplinit acest deziderat al lui Jean-Marie Ragon de Bettignies – e greu de spus. Cartea sa, publicată de Editura Herald, rămâne însă un reper fundamental pentru a înţelege multe din aspectele oculte privind masoneria. Sau din cele pe care vrea masoneria să le ştim…
